Menu
Febra galbenă (YF) este o boală transmisă de țânțari endemică în părți din Africa sub-sahariană și din America de Sud tropicală. Deși majoritatea pacienților sunt asimptomatici, aproximativ 15% dezvoltă boală severă, cu o rată a letalității raportate de 20% până la 60%.
Vaccinul împotriva febrei galbene este un preparat cu virus viu atenuat, care este extrem de eficient în protectejarea persoanelor vaccinate. Acest vaccin este indicat pentru utilizare călătorilor care merg în zone cu febră galbenă îndemică și poate fi necesar pentru intrarea în unele țări.
Este necesară doar o singură doză de vaccin. Se recomandă o doză de rapel după un interval de 10 ani pentru cei care au primit prima doză în timp ce erau infectați cu HIV sau în timpul sarcinii. În caz contrar, rapelurile nu sunt recomandate în general, dar, în funcție de destinație, pot fi necesare o dată la 10 ani, deși marea majoritate a persoanelor își păstrează imunitatea cu mult peste 10 ani.
Copiii mai mici de 6 luni par să aibă cel mai mare risc de reacții neurotrope severe, iar vaccinul este contraindicat la această grupă de vârstă. Alte contraindicații includ hipersensibilitatea anafilactică la ouă și stările imunocompromise. Dacă este posibil, vaccinarea sugarilor trebuie amânată până la vârsta de 9 luni. Sarcina nu este considerată o contraindicație absolută; cu toate acestea, se recomandă ca administrarea vaccinului să fie amânată după sarcină, dacă este posibil.
Reacțiile adverse (febră, dureri și dureri, înroșire sau umflături la locul injecției) apar la până la 25% dintre cei vaccinați.
Dacă vă pregătiți pentru a vizita una din țările exotice neapărat veți avea nevoie de vaccin contra Febrei galbene. Aceste țări sunt: Benin, Nigeria, Brazilia, Burkina Faso, Republica Central Africană, Columbia, Ghana, Ruanda, Ecuador, Guyana, Senegal, Guyana franceză, Camerun, Togo, Peru, Congo, Coasta de Fildeş, Venezuela, Liberia, Zair, Mali, Bolivia, etc.
Sfaturi utile:
MedExpert este unicul centru medical din Republica Moldova unde puteți administra vaccinul contra Febrei galbene.
Fără îndoială, sarcina este un proces fiziologic natural al organismului dar cât de pregătit este un cuplu pentru aceastp etapă importantă în zilele noastre?
Din păcate, ritmul vieții, scăderea calității alimentelor, înrăutățirea situației ecologice, schimbarea frecventă a partenerilor sexuali duce la apariția unor probleme, care afectează ulterior conceperea, sarcina, cursul nașterii și sănătatea copilului dumneavoastră.
Pentru a preveni o serie de posibile complicații, este necesar să planificați sarcina în mod conștient și din timp.
Pregătirea pregravid este un set de măsuri preventive menite să minimizeze riscurile în implementarea funcției de reproducere a unui cuplu căsătorit.
Ce include pregătirea pentru sarcină și când ar trebui să începeți să vă pregătiți?
1. Este necesar să începeți pregătirea cu cel puțin 3-6 luni înainte de concepție.
2. Îmbunătățirea regimului alimentar și a stilului de viață al soților.
Este recomandat să vă revizuiți alimentația și să includeți produse bogate în acizi grași polinesaturați, vitamin, minerale și să renunțați la obiceiurile proaste (alcool, fumat, etc). Un rol important este atribuit greutății corporale a soților, valorile indicelui de masă corporală pentru un adult sănătos ar fi între 18-25. Este de remarcat faptul că pentru o femeie care planifică o sarcină, este important să elimine atât excesul, cât și subponderea. De asemenea, este necesar să se respecte regimul de muncă și odihnă, un somn complet de 8 ore iar activitate fizică moderată este foarte importantă pentru sistemului endocrin.
– Vârsta recomandată pentru sarcină este între 19-35 ani.
– Respectarea intervalului intergestațional.
Perioada optimă pentru restabilirea corpului feminin după naștere este de 2 ani. După întreruperea sarcinii (spontană sau artificială), sarcină extrauterină – 6 luni.
-Este important ca femeile care se pregătesc să aibă un copil să înceapă sa ia suplimente pe bază de acid folic deoarece acesta ajută la dezvoltarea corectă a fătului și previne apariția malformațiilor la nivelul creierului sau măduvei spinării. De asemenea, este foarte important să se determine nivelul de vitamina D pentru prevenirea anumitor complicații ale sarcinii și dezvoltarea corectă intrauterină a fătului. Pentru bărbați, se recomandă administrarea suplimentară a microelementelor precum zinc și seleniu, care are un efect benefic efect asupra calității spermatozoizilor.
3. Vaccinarea
Conform standardelor internaționale, se recomandă vaccinarea împotriva rujeolei, rubeolei și varicelei cu cel puțin 3 luni înainte de concepție, dacă o femeie nu a fost vaccinată și dacă nu a avut infectia în antecedente și nu are anticorpi de tip IgG pozitivi.
4. Consulția primară
Consultaţia primară include: anamneza, un examen fizic (măsurarea înălțimii, greutății, calculul indicelui de masă corporală, măsurarea tensiunii arteriale, puls, evaluarea sistemului respirator, cardiovascular, digestiv, excretor, examinarea glanda tiroidă, glandele mamare).
Un control ginecologic include un examen bimanual, recoltarea frotiului ginecologic și citologic, cultura de secreții cu diagnosticare PCR pentru infecții sexual transmisibile, colposcopia colului uterin.
5. Analize de laborator:
-analiza generală a sângelui;
-grupa sanguină și factorul Rh al soților;
– analize de sânge pentru HIV, sifilis, hepatita B si C;
– determinarea nivelului de hormonilor glandei tiroide;
-TORCH-infecții (inclusiv determinarea Ig G la rujeolă, rubeolă, varicelă);
-determinarea glicemiei;
– determinarea nivelului de vitamina D;
6. Investigații suplimentare:
-ECG;
– radiografia cutiei toracice (a soților);
– Ecografia organelor bazinului mic, glandelor mamare, glandei tiroide;
7.Consultații medicale adăugătoare
În cazul dezvăluirii datelor despre prezența unor boli, pot fi necesare consultații ale specialiștilor: terapeut, urolog, cardiolog, infecționist, neurolog, endocrinolog etc.
8. Consilierea genetică înainte de sarcină este indicată pentru:
– anomalii cromozomiale și boli ereditare la unul sau ambii soți.
– două sau mai multe avorturi spontane la termen mic.
– prezența unui copil cu anomalii cromozomiale sau patologii congenitale.
-sarcina stopată din dezvoltare cu defecte cromozomiale fetale stabilite.
9. Infecții cu relevanță în sarcină
O serie de infecții au o importanță deosebită în timpul sarcinii deoarece pot duce la pierderea sarcinii și de asemenea la apariția unor malformații fetale. Este necesară diagnosticarea și tratarea infecțiilor cu transmitere sexuală, vizitele obligatorii la medicul stomatolog pentru tratamentul bolii parodontale și cariilor, tratamentul infecțiilor sistemului urinar (cistita, pielonefrită etc.), tratamentul patologiilor ORL (sinuzită, amigdalita cronică, faringită etc.).
10. O categorie separată este alcătuită din femeile cu patologii ginecologice existente (endometrioză, sindromul ovarelor polichistice, modificări inflamatorii ale organelor bazinului mic, boală cervicală, patologie endometrială, insuficiență în faza luteală, avort spontan recurent etc., unde sunt necesare cercetări suplimentare și măsuri terapeutice în contextul pregătirii preconcepţiei.
În concluzie, aș dori să remarc că printr-o abordare corectă a sarcinii dvs, urmând aceste recomandări, puteți reduce semnificativ numărul de complicații ale sarcinii și nașterii, ceea ce cu siguranță va avea un efect benefic asupra sănătății bebelușului nenăscut, deoarece prevenirea este întotdeauna mai bună decât tratamentul!
Vă dorim tuturor să simțiți bucuria de a fi părinte!
Autor: Tymchenko Karina, medic obstetrician-ginecolog
Una din opt femei va face cancer de sân la un moment dat în viață. Este o afirmație reală și asumată de specialiștii în domeniu. Cancerul de sân apare atunci când celulele cresc și se divid într-un mod necontrolat, creând o masă de țesut numită tumoare. Semnele cancerului de sân pot include simțirea unui nod în sân, experimentarea unei schimbări în dimensiunea sânului și observarea unor modificări ale pielii de pe sâni. Un diagnostic de cancer mamar nu este niciodată ușor de înțeles și acceptat de femeie. Diagnosticul și tratamentul timpuriu al acestei afecțiuni, măresc șansele de vindecare.
Unii factori de risc, cum ar fi istoricul familial, nu pot fi modificați. Cu toate acestea, există schimbări în stilul de viață pe care le puteți face pentru a vă reduce riscul. În calitate de specialist în domeniu cu o experiență de peste 30 ani, vin cu câteva recomandări:
Vă sugerez :
Autor: Dr. Prepelița Diana, mamolog, doctor în științe medicale
Cu siguranță, în ultima perioadă ne-au lipsit plimbările în parcuri și păduri! Acum putem să ne bucurăm din plin de ieșirile în natură, picnicuri, aer curat, mirosul florilor și jocuri în iarbă.
Însă atenție la mușcăturile de căpușă! Acestea pot transmite o mulțime de boli, fiind pe locul doi după ţânţarii la nivel mondial că grad de pericol asupra sănătăţii.
Înțepăturile de căpușă nu sunt dureroase și deseori sunt greu de observat! Însă nu înţepătura cauzează infecţia, ci toxinele, secreţiile și microorganismele pe care le conţine salivă căpuşelor.
În Republica Moldova, una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene răspândite de căpușe este borelioza sau boala Lyme, transmisă de căpușe contaminate cu bacteria Borrelia.
Cum să previi muşcătura de căpuşă?
– Evita zonele cu iarbă şi arbuşti, prielnice şederii căpuşelor.
– Poartă haine deschise la culoare când faci plimbări în natură, pentru că insectele să fie foarte vizibile.
– Aplică sprayuri împotriva insectelor, în special cele care ţin departe căpuşele.
– Verifică-te atent când te întorci acasă; fă acelaşi lucru cu patrupedele.
– Protejează animalele de companie împotriva puricilor şi căpuşelor.
La majoritatea oamenilor, boala Lyme se manifestă prin simptome asemănătoare gripei: febra, durerile musculare şi articulare, durerile de cap, frisoanele, oboseala şi inflamarea ganglionilor limfatici.
Diagnosticarea infecției prin teste serologice se recomandă după minimum 2-4 săptămâni de la mușcătura căpușei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecțiune care se manifestă la aproximativ o lună după mușcătura infectantă.
Inițial, teste serologice de detectare a anticorpilor.
1) Borrelia burgdorferi – Anticorpi IgM
2) Borrelia burgdorferi – Anticorpi IgG
De asemenea, pentru a exclude riscul infecției, se recomandă testare prin metoda reacției în lanț prin polimerizare (PCR), aceasta fiind cea mai sensibilă modalitate de a detecta o infecție cu Borrelia.
Borrelia burgdorferi – ADN (test calitativ)
Materialul biologic pentru acest test este însăși căpușa.
Pentru eliminarea căpușei se recomandă următoarele acțiuni:
1) Utilizați o pensetă simplă cu vârf fin pentru a extrage căpușa;
2) Prinde căpușa cât mai aproape de suprafața pielii (gura, de preferat sau cap);
3) Trageți în sus cu o presiune constantă, uniformă. Nu răsuciți și nu rotiți căpușa; acest lucru poate determina părțile bucale să se rupă și să rămână în piele. Dacă se întâmplă acest lucru, îndepărtați părțile bucale cu ajutorul unei pensete.
4) După îndepărtarea căpușei, curățați bine zona mușcăturii și mâinile cu soluția de alcool sau săpun și apă.
După extragere introduceți căpușă într-un recipient închis în soluție de alcool sau formalină pentru prezentarea la laborator.
Sângele este o substanță incredibilă. Nu numai că transportă oxigen până la fiecare centimetru al corpului, ci transportă și hormoni, elimină deșeurile, ucide agenții patogeni și multe, multe altele. Dar cel mai bun lucru pe care îl puteți face cu sângele este să examinați cantitatea masivă de informații transportată în fiecare picătură. În mod ideal, toată lumea ar trebui să facă un set de analize o dată pe an pentru a-și verifica starea generală de sănătate. În funcție de istoricul medical al pacientului și scopul acestora, analizele de sânge sunt adesea incluse pentru a obține o diagnostică și pentru a ajuta la îmbunătățirea sănătății. Deși este recomandat să se efectueze analize de sânge cel puțin o dată pe an, pacienții care se confruntă cu simptome neobișnuite, care doresc să-și îmbunătățească sănătatea sau să reducă riscul de boli sau complicații ar putea dori să facă teste de sânge mai frecvent. În acest articol vom examina unele dintre cele mai frecvente teste de sânge care sunt recomandate.
Hemoleucograma completă – este cel mai frecvent test de sânge efectuat. Măsoară tipurile și numărul de celule din sânge, inclusiv globule roșii și albe și trombocite. Acest test este utilizat pentru a determina starea generală de sănătate, pentru a detecta tulburări și pentru a evalua starea nutrițională.
Eritrocitele sau celulele roșii din sânge (RBC) sunt produse în măduva osoasă și circulă în fluxul sanguin pentru a furniza oxigen celulelor dumneavoastră. Moleculele de oxigen se atașează la o proteină numită hemoglobină din RBC. Durata de viață a majorității RBC este de aproximativ 120 de zile, iar producția sănătoasă de RBC necesită fier, cupru, B12 și folat.
Leucocitele sau celulele albe din sânge (WBC) există în sânge, limfă și țesuturi ca sistemul natural de apărare al corpului. Ele ajută la protejarea de infecții și au un rol în inflamații și alergii. Există cinci tipuri diferite de leucocite, fiecare cu o funcție diferită: neutrofile, limfocite, bazofile, eozinofile și monocite.
Trombocitele sau entități implicate în coagularea sângelui (PLT) au un rol în coagulare. Acestea se unesc unele de altele pentru a închide și repara pereții lezați ai vaselor de sânge astfel oprind hemoragia.
VSH sau viteza de sedimentare a hematiilor măsoară rapiditatea sedimentării globulelor roșii într-un tub de testare pentru 60 minute. VSH este folosită pentru a ajuta la diagnosticarea diferitelor tipuri de boli inflamatorii, precum și la monitorizarea acestora.
Funcția ficatului și a rinichilor
Ficatul este responsabil pentru peste 500 de funcții vitale din organism și conține aproximativ 13% din volumul total al sângelui. Colesterolul este produs în ficat, iar proteinele sunt create pentru a echilibra volumul sanguin și distribuția lichidului în organism. Aceste proteine ajută, de asemenea, la reglarea coagulării sângelui și servesc la transportul hormonilor, colesterolului și sistemului imunitar în întregul corp. Fierul și glucoza sunt stocate în ficat pentru a produce viitoare globule roșii și energie.
Rinichii sunt filtre eficiente care elimină din organismul uman deșeuri și toxine, păstrând în același timp vitaminele, electroliții, hormonii și alte substanțe vitale. Rinichii joacă, de asemenea, un rol important în menținerea tensiunii arteriale, în promovarea producției de globule roșii și în activarea vitaminei.
Analize recomandate pentru a evalua funcția ficatului: ALT, AST, Bilirubina.
ALT și AST reprezintă enzimele de la nivelul hepatocitului (celula hepatica a ficatului). Ori de câte ori ficatul suferă iar celulele lui sunt distruse, aceste enzime sunt eliberate în sânge și concentrația lor crește. În cazul în care aceste enzime sunt crescute sunt reprezentate de infecții virale, insuficiență cardiacă, traumatisme hepatice.
Bilirubina – atunci când are loc moartea hematiilor (globulele roșii), produsul final de metabolizare este bilirubina, un pigment de culoare galbenă al cărui nivel semnifică distrugerea hematiilor. Bilirubina astfel formată circulă în sânge, fiind transportată la ficat împreună cu albumina. Supraproducția bilirubinei sau defectele de absorbție și de conjugare pot duce la hiperbilirubinemie neconjugată.
Este indicat ca periodic să evaluăm funcția rinichilor prin dozarea ureei serice, a creatininei și a acidului uric. Valorile crescute ale acidului uric pot determina apariția gutei (o forma dureroasă de artrită caracterizată de dureri articulare foarte mari), valorile crescute ale creatininei serice și ale ureei serice pot semnaliza o capacitate de filtrare scăzută a rinichilor, cu apariția unor complicații, printre care și insuficiența renală.
Glicemia
Glucoza este sursa primară de energie a corpului nostru. Este un ingredient necesar pentru menținerea funcției optime a organelor, mușchilor și sistemului nervos. Ori de câte ori mâncați ceva, sistemul digestiv descompune în componente mai mici, iar una dintre componentele majore este glucoza.
Ceea ce mâncați, cât de mult vă mișcați, dormiți și cantitatea de stres, toate influențează asupra nivelului zilnic al zahărului din sânge. Dacă tocmai ați mâncat o masă bogată în carbohidrați, amidon și/sau zahăr, glucoza din sânge va crește peste nivelul normal.
Glucoza, care se află în mod continuu în afara limitelor normale, poate duce la deteriorarea majoră a vaselor de sânge și a țesuturilor corpului. Aceste daune creează compuși toxici numiți produse finale de glicație avansată (AGE), care sunt biomarkeri implicați în îmbătrânirea și dezvoltarea, sau agravarea, a multor boli degenerative, cum ar fi diabetul, ateroscleroza, boala cronică de rinichi și boala Alzheimer.
Recoltarea corectă se face dimineața, pe nemâncate, deoarece, în cazul în care ați mâncat, valoarea glicemiei poate crește.
Insulina este un hormon proteic, sintetizat de pancreasul endocrin. Insulina joacă rolul cel mai important în metabolismul glucidelor și contribuie la reducerea glucozei în sânge; participă la transformarea glucozei în glicogen și la depozitarea glicogenului în ficat; la sinteza acizilor grași în ficat și ajută la descompunerea lipidelor din țesutul adipos, prin inhibarea lipazei intracelulare.
Insulina plasmatică este secretată în pancreas datorită concentrației crescute de glucoză în sânge, absorbția și metabolizarea glucozei de către celulele pancreatice fiind astfel intensificate.
Hemoglobina glicată este o fractie specifica a hemoglobinei A care se găsește la persoanele sănătoase și cele cu diabet zaharat. Este unul dintre testele recomandate pentru diagnosticarea prediabetului și a diabetului zaharat. Cantitatea de HbA1C este determinată direct de concentrația de glucoză din sânge. Pentru monitorizarea glicemiei unui pacient cu diabet de tip 2, se recomandă dozarea HbA1c o dată la 3 sau 4 luni. Dacă diabetul zaharat nu este ținut sub control, acest lucru va duce la creșterea nivelului hemoglobinei glicate.
Ionograma și Vitaminele
Vitaminele și mineralele sunt necesare pentru funcționarea, creșterea și dezvoltarea normală a celulelor.
Unele vitamine și minerale esențiale de testat includ: Vitamina D, Vitamina B12, Acidul Folic, Magnesiu, Fierul și Feritina.
Ionograma este o reprezentare grafică a ionilor din organism. Principalii ioni din organism, care sunt evaluați de ionogramă sunt: sodiu (Na), potasiu (K), clorul (Cl), magneziul (Mg) și calciul (Ca). Modificările din cadrul ionogramei pot furniza informații cu privire la afecțiuni renale, hepatice, neoplazice, musculare, digestive, endocrine.
Vitaminele liposolubile sunt stocate în grăsimi pentru utilizare ulterioară. Este important să testați nivelurile de vitamine solubile în grăsimi dacă luați doze mari pentru perioade prelungite de timp.
Vitamina B12 este necesară pentru producerea carbohidraților, a proteinelor și a unor aminoacizi și grăsimi. Are acțiune antianemică și favorizează echilibrul nervos.
Vitamina D este esențiala în formarea și menținerea în bună stare a oaselor și dinților. Ajută și la buna funcționare a sistemului nervos și a celui muscular.
Acidul folic / folatul / acidul pteroilmonoglutamic face parte dintr-un grup de vitamine, fiind cunoscut și ca Vitamina B9. Folatul, alături de vitamina B12, participă la sinteza de ADN și, mai departe, la maturarea eritrocitelor. Deficitul de folat poate apărea în cazul unui aport scăzut, în cazuri de malabsorbţie ca urmare a unor afecţiuni gastro-intestinale sau în sarcină. Existența unui deficit de acid folic poate determina anemia megaloblastică.
Fierul prezintă un rol important în transportul oxigenului către țesuturi, dar și pentru producerea de energie, pentru buna funcționare a mușchilor și a organelor. Aproximativ 70% din fierul organismului este legat de hemoglobină în celulele roșii din sânge.
Simptomele deficienței de fier (anemiei) includ: oboseala cronică, vertij, cefalee, slăbiciune musculara, dificultăți de concentrare, umflarea limbii, paloare faciala, mâini și picioare reci, amețeala, palpitații, dureri în piept.
Feritina este o proteina cu rol in stocarea fierului, poate stoca până la 4.500 de atomi de fier și se găsește în aproape toate celulele și în fluidele tisulare.
Nivelul de feritină este în general proporțional cu depozitele de fier ale organismului, fiind utilă în diagnosticul deficienței de fier. Determinarea feritinei, alături de fierul seric, saturația transferinei, capacitatea totală de legare a fierului și hemoleucogramă, este utilă în diagnosticul diferențial al anemiilor.
Centrul Medical MedExpert Soroca, inaugurat la data de 11 octombrie 2021, este o instituție medicală polivalentă. Este dotat cu cele mai noi echipamente de diagnostic medical imagistic, cu un laborator de analize medicale și centru consultativ cu o echipă de profesionişti, oferind noi oportunități pacienților și accesibilitate la servicii medicale de înaltă performanță.
În cadrul Centrului Medical Multifuncțional MedExpert Soroca puteți beneficia de următoarele servicii:
Analize medicale de laborator
Investigații radio-imagistice
Ecografie
Mamografie
Endoscopie
Dializă renală
Consultații medicale
Adresa: Mihai Eminescu, 4.
Program de lucru:
Luni-Vineri – 08:00 – 17:00
Sâmbătă – 08:00 – 12:00
Telefon: 0230 800 30
Suntem aici pentru a aduce diagnosticul și îngrijirea medicală mai aproape de casele oamenilor.
Despre noi
Servicii imagistice
Noutăți
MedExpert 2022. All rights reserved
made by | 
Programările efectuate pentru consultații medicale și servicii imagistice se realizează cu cel puțin 72 ore înaintea datei programate!
