Enteroflor

Microbiota umană este formată din microorganismele comensale, simbiotice sau patogene din interiorul și de pe suprafața corpului. Acestea pot fi bacterii, arhee, protozoare, fungi și virusuri.

Microbiota umană este formată din trilioane de celule microbiene. Estimările inițiale susțineau că ar fi de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule umane, dar studiile recente demonstrează că rata ar fi de 1,3 până la maximum 3 celule microbiene la 1 celula umana, cele mai multe dintre ele traind in intestine.

FUNCȚIILE MICROBIOTEI INTESTINALE

Organismul uman nu ar putea funcționa fără microbiota, aceasta având un rol bine definit în menținerea sănătății. Funcțiile microbiotei sunt datorate în mare parte metabolitilor microbieni, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt-SCFA (acid acetic, propionic si butiric), produși în intestinul gros prin fermentarea anaerobă a fibrelor dietetice. Propionatul este produs în principal de Bacteroidetes, iar butiratul de Firmicutes, două tipuri de bacterii care reprezintă 90% din microbiota intestinală.

  • protejeaza organismul impotriva agentilor infectiosi (atenueaza translocarea bacteriana), in special prin imbunatatirea functiei de bariera mecanica si biologica a peretelui intestinal, stimuland regenerarea epiteliala intestinala;
  •  reduce dezvoltarea agentilor patogeni prin generarea de metaboliti toxici pentru acestia (H2O2, pH acid etc.);
  •  ajuta la digerarea reziduurilor si a substraturilor alimentare nedigerate si neabsorbite (transforma polizaharidele complexe – celuloza, hemiceluloza, pectina, amidon, lignina – in forme asimilabile);
  •  ajuta la sinteza vitaminelor B1, B2, B6, B12, K2, K, H si a aminoacizilor esentiali deoarece produce unele enzyme care nu se gasesc in organismal uman;
  •  furnizeaza pana la 10% din necesarul de energie al organismului: acidul acetic este folosit de muschi, acidul propionic de ficat, acidul butyric ofera energie celulelor intestinale;
  •  contribuie la producerea unor neurotransmitatori precum dopamina, serotonina, acetilcolina, GABA, melatonina si influenteaza activitatea axei hipotalamus-hipofiza-suprarenale (mai multe detalii, in articolul „Axa creier-intestin-microbiota” de la pag. 16)
  • ajuta la mentinerea integritatii barierei hemato-encefalice prin reglarea proteinelor de jonctiune (ex. ocludina);
  •  ajuta la dezvoltarea sistemului imunitar, prin efect asupra tesutului limfoid asociat intestinului (GALT);
  •  ajuta la imbunatatirea metabolismului lipidelor.

Testul determină stărea microbiotei intestinale (normobioză/disbioză) ținând cont de proporțiile normobiotei și microbiotei condiționat-patogene în numărul total de bacterii:

  • evaluarea cantitativă a reprezentanților normobiotei (Actinomycetota (Actinobacteria), Bacillota (Firmicutes), Bacteroidota (Bacteroidetes), Pseudomonadota (Proteobacteria)), microbiotei condiționat-patogene și ciuperci din genul Candida;
  • evaluarea diversității microbiotei normale;
  • determinarea numărului de bifidobacterii și lactobacili;
  • identificarea speciilor de bifidobacterii;
  • calculul raportului Bacillota (Firmicutes), Bacteroidota (Bacteroidetes);
  • evaluarea prezenței reprezentanților taxonilor Bacteroidetes;
  • determinarea factorilor de patogenitate și rezistență: mecA, srr2, tcdA, tcdB.


Pregătire

Analiza se poate efectua la minim 7 zile de la încheierea unui tratament cu antibiotice si probiotice, dar intervalul recomandat este de peste 14 zile.

Indicații

dacă este necesar să se determine compoziția calitativă și evaluarea cantitativă a microbiotei intestinului gros în cursul măsurilor terapeutice și de diagnostic

Metoda

PCR-RT

Cod MI 211
Zile lucrătoare 3
Materiale Materii fecale

1 600 MDL

Programează-te

Unui copil sanatos nu are sens sa i se recolteze probe inflamatorii
extinse VSH, fibrinogen

Analize de laborator

Servicii imagistice

Consultații specialiști