Hormon anti-Mullerian (AMH)

În perioada embrionară, hormonul anti-Müllerian (AMH) este secretat de testiculul fetal și joacă un rol esențial în diferențierea sexului masculin. Acesta inhibă dezvoltarea tractului reproductiv feminin, contribuind astfel la formarea normală a organelor genitale masculine.

La fetițe, AMH nu este detectabil în perioada embrionară. La pubertate, începe să fie produs de celulele stratului granulos din foliculii de creștere ovarieni, devenind un marker important pentru evaluarea rezervei ovariene. Odată cu înaintarea în vârstă, nivelul AMH scade treptat, reflectând diminuarea rezervei funcționale a ovarelor, iar la menopauză devine aproape nedetectabil.

Determinarea AMH este frecvent utilizată pentru a evalua rezerva ovariană înainte de includerea pacientelor într-un program de fertilizare in vitro (FIV). La femeile care urmează tratamente pentru infertilitate, un nivel scăzut de AMH indică o rezervă ovariană redusă și un răspuns slab la administrarea de gonadotropine, ceea ce diminuează șansele de obținere a unei sarcini. Spre deosebire de alți hormoni, nivelul AMH nu este influențat de sarcină sau de utilizarea contraceptivelor.

În patologia ovariană, dozarea AMH este utilă în diagnosticarea unor afecțiuni precum sindromul ovarelor polichistice (SOP), unde perturbarea selecției foliculului dominant duce la anovulație și acumularea de foliculi antrali mici, determinând o creștere a producției de AMH. De asemenea, niveluri ridicate de AMH pot fi observate la pacientele cu tumori ale granuloasei ovariene.

Testarea AMH este folosită și pentru evaluarea prezenței și funcției testiculare la sugarii cu organe genitale ambigue sau condiții intersexuale. La băieți, ajută la diferențierea dintre criptorhidism (testicule prezente, dar nepalpabile) și anorhie (absența testiculelor). De asemenea, la femeile fenotipic minim virilizate, AMH poate ajuta la identificarea cauzelor gonadale și nongonadale ale virilizării.